leapsa leapsa leapsa….

Iulie 3, 2009

am primit in ultima vreme leapsa de mai multe ori… voi incerca sa onorez cat mai multe posibil insa nefiind „blogger” nu o ard prin cercuri sinistre de oameni frustrati care isi varsa off-ul pe la amicul lor virtual wordpress sau blogspot (desi uneori si eu fac asta *hypocrisy in person*) si prin urmare nu voi da leapsa mai departe pentru ca singurul om (in afara de Trip, care de altfel mi-a si dat leapsa) pe care il cunosc si stiu ca se ocupa cat de cat de „blogărit” este prea ocupat sa vorbeasca despre frustrarile ce au venit odata cu primii floci impreuna cu urme superficiale de testosteron mai exact fete si prieteni care nu-l vor si toata societatea care este construita pentru a il face pe el nefericit… deviez de la subiect, again.

prima leapsa arata asa:

SUNT: increzut, figurant, basinos

AȘ VREA: o lume fara copii frustrati de propria existenta

PĂSTREZ: poze cu mamele voastre

MI-AȘ FI DORIT: sa fiu ruda cu Chuck Norris

NU ÎMI PLACE: cand sunt in tramvai in inghesuiala si mi se scoala

AUD:  gemete… sa fie oare tipa de sub birou?

ÎMI PARE RĂU: ca a murit MJ si n-am apucat sa-mi trimit „prietenii” sa doarma cu/la el la Neverland

ÎMI PLAC: copiii. planuiesc sa-mi fac si eu un parc de distractii privat.

NU SUNT: atras de fetele cu par pe sfarcuri

DANSEZ: cu siguranta nu pentru tine.

NICIODATĂ: nu nimeresc wc-ul cand ma pis

DES: uit ce am de zis

PLÂNG: cand citesc biblia (vezi ultima fita a lu salam)

NU SUNT ÎNTOTDEAUNA: dispus sa te ascult

NU ÎMI PLACE DE MINE : imbracat

SUNT CONFUZ: cand trebuie sa fiu intelegator

AM NEVOIE: de o camera de gazare

AR TREBUI: sa ma duc sa ma rad ca incep sa nu-mi mai deosebesc barbia de alte componente umane…

inca o leapsa (tot de la Trip) si gata

CE INSEAMNA AZI PENTRU MINE: e vreo 3 jumate, deci… somn

DAR IERI?: work work work

UNDE VOI FII MAINE:  Ask your mom

CE URASC CEL MAI MULT: toti copiii* care nu isi gasesc linistea decat in a discuta despre alti oameni, evident absenti in momentul discutiei

CE IUBESC CEL MAI MULT: probably music…

CINE MI-A SCHIMBAT VIATA, CEL MAI RECENT: cacarea de acu 20j de minute

RADICAL?: hell yeah

MELODIA MEA REPREZENTATIVA: blink 182 – give me one good reason

AZI MA SIMT: obosit… gen, ziua abea a inceput si eu n-am dormit deloc

AM PIERDUT:  cateva milioane de spermatozoizi

AM CASTIGAT:  experienta

ZAMBESC: Cand elimin substante nocive si ciudate

in caz ca nu ati observat am adaugat dupa „copii”o steluta cu scopu de a face ulterior cateva precizari… termenul de copil nu se refera in cazul de fata la chestii de ordin fizic, asadar chiar daca ai trecut de o anumita varsta, nu scapi de etichetare… *you have been labeled*.

Noapte buna, fantoma lui MJ va pupa.

Leapsa

Noiembrie 16, 2008

Am primit si eu la randul meu leapsa de la Kiru si ar trebui sa trec (precum ceilalti ce au primit leapsa) cateva calitati ale mele. Cei ce ma cunosc probabil ca o sa inchida pagina inainte sa inceapa sa citeasca calitatile pentru ca toti stiu ca sunt un fel de zeflemist ce ignora tot ce se intampla in jurul lui avand impresia ca este cu mult superior tuturor , o arde cu nasu pe sus, nu il intereseaza de sfaturile celorlalti si isi creeaza in mintea lui un grup de oameni care nu ii merita atentia. Totusi, am datoria sa fac treaba asta si voi incerca sa enumar calitatile confirmate si de cei din jur si nu cele ce imi sunt enumerate zilnic la nivelul cerebelului de acel ceva care „se pisa pe toti pentru ca sunt niste fraieri… fraierilor”.

– Sunt un chitarist bun (Satriani, grija mare ca vin)

– Am destul de multe cunostinte muzicale (king of karaoke)

– Nu-mi las niciodata prietenii pentru o pizda (nu merita, trust me)

– Cred ca am gusturi bune (asta nu e confirmata de nimeni)

– Sunt in stare sa duc o treaba la capat (fetele stiu de ce)

– Desi par un mare bulangiu, cand e cazul ajut pe cine merita (daca ai mana in ghips si vrei sa tragi o laba, suna-ma)

– Ii fac pe cei din jur sa rada (prin umor sau prostie, inca nu stiu)

cam atat ca m-am plictisit…

Si acum ar trebui sa dau leapsa mai departe… nu prea am multi prieteni blogeri asa ca o sa ma uit vreo 2 minute prin lista de messenger sa vad cine are blog si nu a primit leapsa. O sa fie Alex, Brebe si Iures.

Sfarsitul (1)

Iulie 30, 2008

Stăteau amândoi faţă în faţă… Ultimele ei cuvinte zguduiseră încăperea metamorfozând fiecare sunet în tensiunea aproape palpabilă ce plutea în jurul celor doi. Ochii ei îi căutau pe ai lui însă privirea lui era aţintită asupra propriilor pantofi…. Ea îi vorbea însă cuvintele se opreau în faţa lui parcă respinse de o forţă nemaîntalnita  de cei doi până atunci: dezamăgirea, frica de sfârşit…

El, pierdut şi confuz, repeta obsesiv aceleaşi trei cuvinte: „Îmi pare rău”. Era de ajuns? Pot aceste cuvinte să nască fluturi? Să înflorească cireşii în octombrie? Au aceste cuvinte puterea să şteargă norii şi să ofere un zâmbet soarelui?

Ea îl privea tăcută aşteptând răspuns la toate întrebările pe care el nici nu le auzise, iar el aştepta o reacţie la cuvintele pe care ea nici măcar nu le înţelesese. Ce este o vorbă când o privire este tot ce poţi oferi? Ce este o atingere când un rămas bun este tot ce ai?

Este dragostea un fluture? Un înger ce trage cu arcul? O binecuvântare sau un blestem? O oportunitate sau un viciu?

A ridicat ochii pentru a-i întâlni privirea însă nu a întâlnit decât parfumul ei rămas ca o fantomă în urma ultimilor pasi. Plecase… lăsând în urmă o amintire, un gând frumos

ea…

Mai 7, 2008

 e sfârşitul…. sau poate un nou început. E o tragedie… sau poate prefaţa unei bucurii fără margini. În ceaţa feţelor adunate în jurul focului, răsare ea…. zâmbeşte. Luna o admiră afişând o lumină caldă pe obrazul fin iar stelele se joacă în cârlionţii părului ei. Fiecare vorbă rostită zboară în sus, purtată pe vânt spre o altă lume… o lume în care vorbele şi gândurile creează simfonia vieţii…. Zâmbetul ei poate face şi cel mai urât vis, cel mai trist gând să se transforme într-o lume perfectă, o lume în care nu există oameni trişti, suferinţă ci doar dragostea împlinită.
  
  Ea priveşte pierdută într-un vis frumos flăcările ce ard singuratice purtând pe valurile lor aurii amintirea primului sărut, primul fluture în stomac, prima mângâiere într-o seară de mai… Ea visează şi încă mai aşteaptă prinţul, calul alb şi viaţa perfectă. Printre noi, ea este ca un fluture ce zboară pe umărul tău pentru a-ţi aduce un zâmbet, care preţuieşte fiecare moment, iubeşte soarele, florile şi mirosul de primăvară. Ea este pata de culoare într-o lume gri care a uitat ce înseamnă zâmbetul, fericirea şi viaţa. Cu un zâmbet, te duce în lumea ei, te învăţa să visezi, îţi arată ce e bine şi ce e rău te îndeamnă să crezi că soarele răsare doar pentru tine… Ea e ca o notă perfectă, un acord cristalin, o piesă acustică, amintirea serilor e vară.
  
  Ea e steaua de pe cer ce îţi zâmbeşte, şoapta din spatele urechii ce îţi spune că totul va fi bine… ea e tot.
  

  

aiurea rau…

Februarie 13, 2008

Secolul 21, secolul in care moda face legea si singura preocupare la nivel social este estetica.

Nu ne mai intereseaza nimic altceva decat „cum arata”, „cum pare”, „ce zice lumea”…

Copii au uitat ce inseamna copilarie si tind sa se maturizeze mai rapid decat ar trebui…

Singurul interes al politicienilor este cel personal…

Iar in mare vorbind societatea in care traim se duce in jos…

Ce putem face noi intr-o lume in care „daca nu ai dusmani nu ai valoare”, intr-o tara in care  premierul si presedintele se cearta ca doua fetite la pubertate…?

Ce se va intampla cu cei ce vor sa faca ceva pentru societate si nu vor putea din cauza ignorantei care ne este imputata de lipsa educatiei elementare a unora sau de incapabilitatea de a numara a altora

Ce va ramane dintr-o societate in care adolescentii se fac minimalisti, emo s.a.m.d.. doar pentru ca e cool?

Ce vor lasa in urma toate acele fetite care se vor punk-rock si asculta tokio hotel, my chemical romance si fallout boy? 

De ce li se pare copiilor „cool” sa isi faca blog (ma simt)?

Unde ne vor duce acei lideri ce creeaza teorii si reguli sucite doar pentru a ne introduce pe toti in turma numita societate…?

Cand vor realiza si ceilalti ca principalul scop al filmelor, jocurilor, ziarelor, stirilor si inernetului nu este cel financiar ci controlarea maselor?

Cand isi vor deschide toti ochii si nu vor mai urma toate teoriile false lansate de diferiti ilustrii necunoscuti care isi doresc doar iesirea din anonimat sub influenta unei mari doze de teribilism?

Concluzia este ca totul azi e anapoda, ca s-a cam pierdut esenta. Am uitat de ce traim, pentru ce traim.

muzica peste ani…

Iunie 1, 2007

Din totdeauna a existat o polemica pe subiectul asta foarte mediatizat.. muzica.

Care e mai talentat, care prinde mai mult la public, care arata mai bine, care canta mai bine si asa mai departe… in concluzie, toate intrebarile astea se rezuma practic la o singura nedumerire… Cine e mai tare?

Inca de cu ani in urma au existat foarte multe „certuri” intre adeptii diferitelor genuri muzicale…

Depesharii se bateau cu rockerii, punkerii cu toata lumea… si daca nu erau batai de strada erau confruntari verbale… pe acelasi subiect… cine e mai tare?

Pana la urma la toate intrebarile astea nu prea se gaseste raspuns pentru ca e deja o chestie stiuta… totul e relativ

Totusi dupa un lucru ne putem ghida… cine ramane peste ani? De cine isi aduce aminte lumea peste 20-30 de ani?

Cand spui muzica veche… ce iti vine in cap? Metallica, Guns ‘n’ roses, Led Zeppelin, Def Leppard, Beatles, Elvis, Johnny Cash, Jimmy Hendrix etc. (stiu ca am omis multe legende dar am spus cateva doar pt exemplu).

Ca si astazi pe strazile din Bucuresti… unde cineva mai diferit este obligat zilnic sa treaca prin „tineretul din ziua de azi…” din autobuz, pana la „mortii tai de panchist” de la coltu blocului… si asta e o alta forma de a spune cu un limbaj mai primitiv ca acea muzica de „satanisti” nu va ajunge nicaieri… si ca o sa zbiere Gutza si peste 20, 30 ,40 de ani…

Decat sa imi spun eu parerea doar o sa te invit pe tine, care ti-ai pierdut timpul sa citesti articolul asta, sa privesti in trecut si sa vezi cine a triumfat…

Ce o sa spunem peste 20 de ani despre muzica romaneasca? Gutza, Salam? sau Vama Vech, Iris, Cargo, Holograf? ganditi-va putin si lasati un mesaj cu concluzia la care ati ajuns…

cam atat… am aberat destul… „Keep rock alive”

plictisitor….

Mai 13, 2007

Duminica, 12 si ceva, un pahar de cola si aceleasi ganduri…

Aceleasi ganduri despre cum totul devine rutina pentru mine si „noul” devine din ce in ce mai rar intalnit…

Aceleasi piese obositoare, aceeasi oameni plictisiti si in acelasi timp plictisitori, acelasi program stresant… aceleasi aceleasi acelasi….

De ce nu poate fiecare zi sa reprezinte o noua experienta si sa nu creeze din mine un robot care stie permanent ce va urma in ziua ce tocmai a inceput?

Simt nevoia de ceva nou, cineva nou… un oarecare nou despre care nu stiu nimic…

si astept….

umor adevarat…

Aprilie 10, 2007

Umorul in adevaratul sens al cuvantului a disparut odata cu nume grele precum Dem Radulescu, Amza Pelea, Stefan Banica senior sau Toma Caragiu…

Desigur, inca mai exista o mare parte din acei oameni care obisnuiau sa smulga macar un zambet dupa fetele oamenilor insa am ajuns in situatia in care nu mai au loc pe nici un post pentru ca poporul vrea sa il vada pe Dan Negru cum face ca maimuta la ziua judecatii…

Din pacate nu am prins acele vremuri… insa am avut ocazia sa vad foarte multe emisiuni de genu acela… si am ajuns la o concluzie, ala era stand up comedy… nu stiu cum il numeau ei pe vremea aia insa este ceea ce numim noi astazi stand-up comedy.

Pot spune ca dupa atatia ani de umor de prost gust peste tot la televizor, am simtit si eu cu adevarat ce inseamna un stand up comedy romanesc romanesc de bun gust si pentru toate astea multumesc echipei Deko

Pastele mati…

Aprilie 8, 2007

Pai da… azi e Pastele… mare zi.:|

Naspa lucru, si nu ma refer la pastele in sine ci la toate chestia asta cu postul pastelui…

Nu inteleg si nu o sa inteleg niciodata care e sensul postului pentru un roman tipic.

Adica 90% din romani nu tin postul asta pentru ca „domne simt eu in adancu inimii ca trebuie sa ma curatesc”. Este mai mult o regula decat o chestie pe care simt ei ca trebuie sa o faca.

Si pana la urma ok… ai tinut postul, ai trecut peste niste saptamani fara sa mananci de dulce…. fara sa injuri… fara sa fumezi etc. si te duci si tot ca tot romanu la biserica sa iei lumina… te calca unu pe picior in agloleratia aia… ce zici? „da te scuz” sau „BAGAMI-AS #*!? IN MATA SI TOT NEAMU TAU”? nu e cazu de discutii aici, e clar cum o sa reactionezi.

Dupa asta… te duci si tu ca orice adolescent la o petrecere nu?

Si nu cred ca acolo o sa stai ca in tot postu… cuminte, ca deh… e sarbatoare si trebuie sa sarbatorim nu?

si aici iar e vorba de un procent f mare… procentu oamenilor care dupa ce au luat lumina se duc la o petrecere si beau, fumeaza si mai departe nu vreau sa intru in detaliu…

Si mai haios este faptul ca multi chiar au impresia ca daca au tinut postul ala au voie acu sa faca ce vor pentru ca in calendaru ala de la popa nu mai zice nimic de zilele ce urmeaza dupa Paste.

Deci aici este vorba in mare parte de ipocrizie…

Azi sunt cuminte da maine fac cum nu am facut tot anul si totusi hai sa fim seriosi, pana la urma postul asta reprezinta o curatire in fata lui Dumnezeu, daca tu ai tinut postul asta din o oarecare obligatie pe are o simti fata de traditie… l-ai tinut degeaba. Sau daca l-ai tinuti pentru ca asa ai simtit dar imediat dupa ce s-a terminat iti faci de cap…. nu ai rezolvat nimic.

Pentru a face intradevar o diferenta… cateva saptamani nu sunt de ajuns ci o viata intreaga. Eu acum nu incerc sa te conving pe tine care citesti blogu sa te pocaiesti ci din contra incerc sa iti spun ca cel putin mie mi se pare un „sacrificul” inutil postul acesta.

o sa inchei cu o concluzie a mea… O viata echilibrata face cat 10 posturi la patrat:))

baby steps…

Aprilie 7, 2007

pai cam asta e blogu meu… lucru de care banuiesc ca pana la ora asta v-ati dat si voi seama…:))

Pana acum e naspa stiu, mai ales pentru ca nu are nimic pe el:))

Da nici Roma nu a fost construita intr-o zi… astfel, totu trebuie sa inceapa de undeva:D

acum wish me luck sa ma loveasca inspiratia cat mai curand

Bafta